Divertismentul, umorul, storytelling-ul și conținutul adaptat platformelor digitale pot deveni instrumente puternice pentru combaterea dezinformării și pentru apropierea de audiențele care evită formatele media tradiționale. Aceasta a fost una dintre concluziile celui de-al doilea panel al conferinței ICDC „Răspunsul Moldovei la dezinformare: lecții și experiențe”, intitulat „Rolul divertismentului și al abordărilor creative în combaterea dezinformării”.

Jurnaliști, creatori de conținut, caricaturiști și activiști au subliniat că informația corectă trebuie să ajungă la oameni în formatele pe care aceștia le consumă zilnic, fără compromisuri în privința calității sau a acurateței.

Jurnalistul Alex Cozer a remarcat că televiziunea continuă să joace un rol important, însă trebuie să fie prezentă și în mediul online pentru a rămâne relevantă. „Rolul jurnaliștilor va rămâne foarte important, indiferent cât de mult va câștiga teren online-ul. Dar trebuie să fim conștienți că, dacă nu rămânem activi și prezenți online, vom pierde și acolo”, a afirmat acesta.

Creatoarea de conținut Elena Briciuc a pledat pentru o implicare mai activă a celor care produc conținut de calitate pe platformele unde circulă cele mai multe narațiuni manipulatoare. „Mergeți pe TikTok. Nu-i lăsați pe cei care răspândesc prostii să fie mai auziți. Haideți să fim noi cei care se fac auziți”, a îndemnat ea, subliniind că publicul trebuie întâlnit acolo unde își consumă informația.

Fondatorul portalului de știri Nokta, Mihail Sirkeli, a explicat că simpla prezentare a știrilor nu este suficientă pentru a contracara propaganda. Potrivit acestuia, publicul are nevoie și de conținut de divertisment care să transmită mesaje sociale și civice. „Trebuie să oferim o alternativă. Oamenii nu pot urmări doar talk-show-uri și emisiuni politice. Au nevoie și de divertisment”, a spus acesta.

Caricaturistul Alex Buretz a arătat că ilustrațiile și satira pot face informațiile complexe mai accesibile și mai ușor de distribuit, însă a atras atenția și asupra riscului ca aceste instrumente să fie folosite pentru manipulare, inclusiv prin imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Creatorul de conținut Alexandru Ghețan a prezentat experiența sa în utilizarea formatelor de infotainment pentru publicul tânăr. El a explicat că mesajele trebuie adaptate limbajului și platformelor preferate de diferite categorii de public. „Oamenii obișnuiți au nevoie ca lucrurile să le fie explicate în limbajul lor”, a spus acesta, adăugând că lupta împotriva dezinformării nu poate fi una ocazională: „Propaganda acționează continuu, deci și răspunsul nostru trebuie să fie unul continuu.”

Discuțiile au evidențiat și importanța construirii încrederii între comunități, inclusiv între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului și cei din diferite regiuni ale Republicii Moldova. Participanții au subliniat că apropierea dintre oameni se construiește prin povești comune, dialog și conținut care pune accent pe experiențele și valorile împărtășite, nu pe diviziuni.

În concluzie, panelul a arătat că, într-un mediu informațional dominat de platformele digitale și de competiția pentru atenția publicului, creativitatea, umorul și conținutul adaptat diferitelor audiențe nu reprezintă doar metode eficiente de comunicare, ci componente esențiale ale eforturilor de consolidare a rezilienței societății în fața dezinformării.