Deși în Republica Moldova, reziliența societății s-a consolidat în ultimii doi ani, polarizarea rămâne una dintre principalele vulnerabilități în fața manipulării informaționale. Diferențele regionale, lingvistice, etnice și geopolitice continuă să influențeze atitudinile cetățenilor față de direcția strategică a țării, instituțiile democratice și securitate. În același timp, încrederea în instituțiile publice, implicarea civică și susținerea integrării europene au înregistrat, în general, evoluții pozitive. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale Indexului Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN) pentru perioada 2024-2026, elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).
Indexul urmărește evoluția percepțiilor și atitudinilor cetățenilor în cinci domenii: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea sectorului de apărare și securitatea națională în context regional. Analiza se bazează pe trei sondaje realizate în anii 2024, 2025 și 2026, cu contribuția experților din cadrul organizației estone PractNet.
Unul dintre aspectele pozitive este creșterea susținerii pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În 2026, 57% dintre respondenți au declarat că ar vota pentru aderarea la UE, comparativ cu 52% în 2024 și 53% în 2025. Mai mult, 62% consideră că beneficiile integrării europene depășesc dificultățile asociate reformelor necesare în procesul de preaderare, în creștere față de 50% în 2024.
Totuși, cifrele la nivel național ascund diferențe regionale considerabile. În regiunea Centru, susținerea pentru aderarea la UE este de 73%, în timp ce în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia aceasta constituie doar 8%. În regiunea de Nord, susținerea a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026. Diferențe se observă și între populația rurală și cea urbană: 66% dintre locuitorii din mediul rural susțin aderarea la UE, comparativ cu 47% dintre cei din mediul urban.
Obiceiurile de consum media sunt, de asemenea, asociate cu atitudinile față de integrarea europeană. Persoanele care au încredere în mass-media de limbă română tind să aibă opinii mai favorabile față de aderarea la UE, în timp ce încrederea în instituțiile media din Federația Rusă este asociată cu atitudini mai ostile.
Indexul indică o creștere generală a încrederii în instituții, deși nivelul de credibilitate variază considerabil. Biserica continuă să se bucure de cel mai înalt nivel de încredere, de 74%. În rândul instituțiilor publice, sistemul de învățământ beneficiază de încrederea a 72% dintre respondenți, urmat de autoritățile publice locale, cu 71%, și sistemul de sănătate, cu 65%. Încrederea în Guvern este de 42%, în timp ce Parlamentul se bucură de încrederea a 40% dintre respondenți.
A crescut și încrederea în organizațiile societății civile, de la 32% în 2024 la 41% în 2026. În general, cetățenii tind să aibă mai multă încredere în instituțiile și serviciile cu care interacționează direct în viața cotidiană.
Susținerea guvernării democratice este, de asemenea, ridicată. În 2026, 62% dintre respondenți au considerat că este important ca Republica Moldova să fie guvernată în mod democratic. Responsabilizarea funcționarilor publici a fost identificată drept un principiu deosebit de important, 96% dintre respondenți considerând-o esențială. Aceasta este urmată de dreptul de a-și alege liderii prin alegeri periodice și corecte (94%) și protejarea libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, de întrunire și de religie (89%).
Identitatea națională rămâne o altă sursă de coeziune: 93% dintre respondenți au declarat că sunt mândri să fie cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, ponderea cetățenilor care apreciază serviciile publice oferite de stat a crescut de la 64% în 2024 la 74% în 2026.
În pofida acestor evoluții pozitive, Indexul evidențiază o contradicție persistentă în atitudinile față de corupție. Deși majoritatea cetățenilor recunosc că aceasta reprezintă un obstacol în calea dezvoltării țării, o proporție semnificativă continuă să tolereze formele cotidiene de corupție atunci când acestea le aduc beneficii personale. Acest lucru evidențiază necesitatea de a aborda nu doar deficiențele instituționale, ci și atitudinile sociale și comportamentul individual.
Cetățenii tind, de asemenea, să perceapă corupția, dezinformarea, insecuritatea energetică și deficiențele de guvernare drept amenințări mai imunente decât agresiunea militară directă. Această percepție reflectă o înțelegere mai amplă a securității naționale, care depășește dimensiunea apărării militare și include reziliența instituțională, economică și socială.
Uniunea Europeană și România rămân partenerii internaționali ce se bucură de cea mai mare încredere în ceea ce privește stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Rusia continuă să fie percepută negativ, în timp ce atitudinile față de NATO, Statele Unite și Ucraina rămân considerabil mai polarizate. Diferențele regionale și etnice sunt deosebit de vizibile în aceste percepții. În Găgăuzia și Taraclia, de exemplu, Rusia și Uniunea Economică Eurasiatică sunt privite mai bine decât UE, NATO și Ucraina.
În toate cele cinci domenii analizate, încrederea s-a dovedit direct proporțională cu reziliența societății. Cetățenii care au încredere în instituțiile naționale și în mass-media autohtonă sunt mai predispuși să susțină guvernarea democratică, integrarea europeană, reformele economice și politicile de securitate națională. În schimb, încrederea în presa rusească este asociată în mod repetat cu un nivel scăzut de încredere în instituții, o mai slabă implicare civică și un sprijin mai redus pentru prioritățile strategice ale țării.
Raportul identifică polarizarea regională, lingvistică, etnică și geopolitică drept principala vulnerabilitate pe termen lung a Republicii Moldova. Aceste diviziuni influențează nu doar atitudinile față de integrarea europeană, ci și percepțiile asupra democrației, dezvoltării economice și securității naționale.
Tinerii reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Aceștia tind să susțină într-o măsură mai mare guvernarea democratică și integrarea europeană și, în general, sunt mai bine informați în privința subiectelor legate de apărare. Totuși, în situații de incertitudine sau regres democratic, tinerii sunt mai predispuși să ia în considerare emigrarea.
Studiul subliniază că soluția principală este îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor pe toate nivelurile. Încrederea este mai puternică acolo unde oamenii văd rezultate tangibile, în special în domeniul serviciilor publice, al administrației publice locale, al educației și al sănătății.
Pe măsură ce Republica Moldova avansează spre aderarea la UE, consolidarea rezilienței va necesita mai mult decât combaterea dezinformării. Aceasta va depinde de menținerea încrederii publice, reducerea diviziunilor sociale, asigurarea unor beneficii vizibile ale reformelor pentru toate regiunile și categoriile de populație, precum și susținerea unui mediu informațional incluziv, în care cetățenii să poată lua decizii în cunoștință de cauză.
Constatările IRIN pentru perioada 2024–2026 subliniază faptul că consolidarea rezilienței necesită nu doar identificarea vulnerabilităților, ci și acțiuni coordonate din partea instituțiilor publice, a presei independente și a societății civile pentru a le combate și pentru a menține încrederea publicului.
Raportul integral poate fi consultat aici.