De ce sunt unele comunități mai vulnerabile la dezinformare și cum exploatează actorii străini tensiunile și nemulțumirile existente în societate? Aceste întrebări s-au aflat în centrul atelierului regional „Definirea vulnerabilității la dezinformare”, organizat luni, 26 octombrie 2026, de Fundația Soros Moldova, cu participarea experților și reprezentanților societății civile din Republica Moldova și alte țări europene.

Un subiect central al discuțiilor a fost modul în care manipularea informațională exploatează probleme sociale existente, inclusiv neîncrederea în instituțiile publice, polarizarea politică și insecuritatea economică. Aceste vulnerabilități pot fi folosite pentru a amplifica tensiunile sociale și a influența percepțiile publicului.

Discuțiile au remarcat bineînțeles, rolul platformelor digitale în răspândirea și amplificarea conținutului manipulator, în special platformele TikTok și Telegram. Pe măsură ce TikTok devine tot mai popular, transparența limitată a algoritmilor săi de recomandare îngreunează monitorizarea modului în care anumite mesaje circulă și ajung la un public larg.

În cazul Telegram, participanții au analizat campanii care vizează anumite comunități și regiuni, inclusiv Găgăuzia și regiunea transnistreană. Prin intermediul canalelor și grupurilor dedicate, actorii ostili pot promova narațiuni adaptate preocupărilor locale, cum ar fi afirmațiile potrivit cărora autoritățile centrale afectează economiile regionale sau încearcă să limiteze autonomia locală.

Participanții au sesizat și dificultățile întâmpinate în obținerea cooperării din partea marilor platforme digitale. În cazul Republicii Moldova, una dintre probleme este accesul limitat la mecanismele de supraveghere și aplicare a normelor instituite prin legislația Uniunii Europene, inclusiv prin Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA).

Înțelegerea dezinformării depășește identificarea afirmațiilor false individuale și verificarea faptelor. Manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI) pot exploata vulnerabilitățile sociale și politice ale anumitor comunități. Atunci când oamenii consideră că instituțiile democratice nu reușesc să răspundă preocupărilor lor cotidiene, încrederea publică poate scădea, creând condiții favorabile pentru răspândirea mesajelor manipulatorii.

Rezultatele cercetărilor discutate în cadrul atelierului au sugerat că dezinformarea consolidează adesea convingerile, temerile și prejudecățile existente, în loc să schimbe radical opiniile oamenilor peste noapte. Mesajele manipulatorii se pot răspândi și prin intermediul unor conținuturi aparent apolitice, inclusiv divertisment, filme și materiale despre stilul de viață.

A fost abordată și dimensiunea emoțională a manipulării, în special modul în care campaniile politice pot exploata temerile publicului legate de dificultățile economice, majorarea impozitelor și instabilitatea politică. Apelul la frică poate influența felul în care oamenii interpretează evenimentele și reacționează la mesajele politice.

Participanții au examinat, de asemenea, cât de eficient reușesc instituțiile media independente și organizațiile societății civile să ajungă la publicul expus dezinformării. Resursele financiare și umane limitate din multe redacții independente îngreunează menținerea unei prezențe constante pe platforme precum TikTok și Telegram. În consecință, unele categorii de public pot fi expuse narațiunilor manipulatorii fără a avea acces suficient, pe aceleași platforme, la informații oferite de presa independentă.

Un alt subiect abordat a fost eficiența verificării faptelor după ce informațiile false s-au răspândit deja. În anumite circumstanțe, repetarea unei afirmații false în încercarea de a o demonta îi poate spori involuntar vizibilitatea. Din acest motiv, participanții au remarcat importanța prebunkingului, o abordare care îi ajută pe oameni să recunoască tehnicile de manipulare înainte de a se confrunta cu mesaje înșelătoare. Consolidarea prezenței jurnalismului independent pe platformele utilizate de diferite comunități a fost identificată drept o altă prioritate importantă.

Una dintre concluziile centrale ale atelierului a fost că înțelegerea dezinformării începe cu înțelegerea societății în care aceasta circulă. Nemulțumirile, temerile și neîncrederea publicului pot crea un teren propice pentru manipulare. Abordarea acestor vulnerabilități necesită consolidarea încrederii publice, dezvoltarea unei prese independente capabile să ajungă la comunitățile expuse și mecanisme mai eficiente de responsabilizare a platformelor digitale.