Dezinformarea devine mai eficientă atunci când exploatează nemulțumiri reale, amplifică artificial anumite subiecte și transformă diferențele de opinie în surse de conflict. În acest context, reziliența informațională depinde de capacitatea oamenilor de a analiza critic mesajele, de credibilitatea jurnalismului independent și de relațiile de încredere din comunități. Acestea au fost concluziile atelierului „Dincolo de demontarea falsurilor: cum construim reziliența la dezinformare?”, desfășurat în cadrul Conferinței de Implicare Civică 2026, organizată de Centrul de Politici și Reforme.

Un aspect important al discuției a fost modul în care operațiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (FIMI) folosesc problemele cotidiene pentru a influența percepțiile publice. Prețurile, facturile, calitatea serviciilor publice și corupția pot deveni puncte de plecare pentru narațiuni care urmăresc să adâncească diviziunile sociale.

„Acum deja se mizează pe crearea acestui haos în care omul să nu mai discearnă ce e corect, ce nu e corect”, a subliniat directoarea Stratcom, Liliana Vițu.

Această strategie mută atenția de la verificarea unei afirmații spre crearea unei stări generale de confuzie și face mai dificilă diferențierea între informații credibile și manipulare.

Jurnalismul de investigație contribuie la identificarea rețelelor de influență și la documentarea tentativelor de manipulare a alegătorilor. Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, a remarcat rolul solidarității dintre redacții în distribuirea investigațiilor privind ingerințele străine în procesele electorale din Republica Moldova.

Capacitatea presei de a investiga și de a explica asemenea fenomene depinde și de resursele disponibile. Sustenabilitatea financiară a redacțiilor independente și a organizațiilor societății civile este, astfel, esențială pentru continuitatea activității acestora.

În paralel, comunicarea instituțională este esențială în lupta împotriva dezinformării. Autoritățile au nevoie de comunicare rapidă, clară și accesibilă, care să răspundă preocupărilor legitime ale cetățenilor și să ofere contextul necesar înțelegerii unor decizii sau evenimente.

Încrederea și capacitatea de a dialoga se formează și prin interacțiuni directe. Cluburile de lectură, asociațiile culturale, activitățile comunitare și consultările publice creează oportunități în care oamenii cu experiențe și opinii diferite se pot întâlni și pot discuta probleme comune.

Andrei Lutenco, participant la atelier și organizator al conferinței, a evidențiat importanța acestor spații pentru stimularea dezbaterii și pentru expunerea oamenilor la perspective și opinii diferite, contribuind astfel la lărgirea orizontului de înțelegere a problemelor discutate. 

O altă dimensiune discutată a fost educația media pe tot parcursul vieții. Orest Dabija, membrul Consiliului Audiovizualului, a subliniat necesitatea unor activități de instruire adresate tuturor categoriilor de vârstă, în special persoanelor vârstnice, care pot fi mai vulnerabile la manipulare, fraude și narațiuni false.

În concluzie, atelierul a conturat o abordare a rezilienței informaționale care conectează educația media, jurnalismul independent, responsabilitatea instituțională și coeziunea socială. Capacitatea unei societăți de a răspunde manipulării se consolidează atât prin accesul la informații verificate, cât și prin existența unor comunități în care oamenii pot discuta, pot pune întrebări și pot găsi puncte comune în pofida diferențelor de opinie.