Nivelul de alfabetizare media în Republica Moldova este mediu, iar aproape jumătate dintre cetățeni înregistrează un nivel scăzut sau critic de alfabetizare media. Printre principalele probleme se numără verificarea insuficientă a informațiilor, raportarea redusă a conținutului fals și dificultatea de a verifica informațiile create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).
Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, lansat pe 23 septembrie 2026 de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), membru al ICDC. Studiul măsoară în premieră Indicele Alfabetizării Media (IAM) în Republica Moldova, oferind un reper pentru urmărirea în timp a capacității oamenilor de a înțelege, evalua și verifica informațiile.
Potrivit studiului, Indicele Alfabetizării Media pentru 2026 este de 55 de puncte din 100, ceea ce indică un nivel mediu. Totodată, aproape 48% dintre respondenți au un nivel scăzut sau critic de alfabetizare media. Tinerii, locuitorii din mediul urban și cei din Chișinău obțin rezultate mai bune, în timp ce persoanele în vârstă și locuitorii din mediul rural înregistrează rezultate mai scăzute.
Oamenii recunosc informațiile suspecte, dar nu le verifică întotdeauna. Deși 72% dintre respondenți consideră limbajul exagerat de emoțional un semn al unui conținut suspect, doar 35% spun că ar verifica activ o știre dubioasă. Studiul mai arată că oamenii preferă să nu distribuie informațiile problematice, dar sunt mai puțin dispuși să le raporteze sau să ia măsuri pentru a limita răspândirea dezinformării.
Majoritatea învață singuri cum să verifice informațiile. Aproximativ 45% dintre respondenți spun că au învățat singuri să verifice informațiile, iar 18% au deprins aceste abilități de la persoane de încredere. În același timp, aproape 15% nu știu cum să verifice informațiile.
Inteligența artificială aduce noi provocări. Utilizarea instrumentelor AI este mult mai răspândită în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, unde depășește 84%, față de doar 17% în cazul persoanelor de peste 67 de ani. Totuși, capacitatea de a verifica informațiile generate de aceste instrumente rămâne limitată, iar o parte a populației are cunoștințe limitate despre modul în care este generat conținutul cu ajutorul AI.
În ceea ce privește sursele de informare, rețelele sociale sunt utilizate de 69% dintre respondenți, urmate de televiziune, menționată de aproximativ 46%. Studiul arată și că utilizarea internetului diferă semnificativ în funcție de vârstă, ceea ce influențează modul în care diferite categorii de populație accesează informațiile.
„Indicele alfabetizării media ne arată unde există cele mai mari vulnerabilități, ce categorii ale populației au nevoie de mai mult sprijin și cum am putea interveni ca să ne asigurăm că activitățile de educație media sunt eficiente și au impact”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.
Studiul oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului de alfabetizare media din Republica Moldova și va permite urmărirea progresului în anii următori. Rezultatele pot ajuta redacțiile, instituțiile de învățământ, autoritățile și organizațiile societății civile să adapteze activitățile de educație media la nevoile diferitelor categorii de populație.
Vezi aici studiul complet.