Dezinformarea din Republica Moldova nu mai înseamnă doar știri false distribuite ocazional. Ea a devenit un fenomen complex, alimentat  de rețele coordonate de conturi false, campanii desfășurate simultan pe mai multe platforme și utilizarea intrumentelor bazate pe inteligență artificială, folosite pentru a amplifica mesajele manipulatorii. Acestea sunt principalele concluzii ale celui mai recent raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, care analizează mecanismele prin care informația este manipulată cu scopul de  a influența opinia publică din Republica Moldova.

Raportul arată că actorii implicați în astfel de operațiuni urmăresc să creeze impresia unui sprijin public larg pentru anumite narațiuni, folosind conturi inautentice și distribuirea coordonată a conținutului. Numai pe Facebook au fost identificate 175 de conturi false, iar pe TikTok au fost analizate 259 de conturi care cumulau peste 532.000 de urmăritori. Între 1 ianuarie și 14 aprilie 2026, acestea au publicat aproximativ 14.370 de postări, care au generat peste 115 milioane de vizualizări.

Raportul evidențiază și faptul că manipularea informațională se adaptează rapid la specificul fiecărei platforme. Dacă pe Facebook accentul este pus pe simularea sprijinului public prin rețele de conturi false, pe TikTok sunt promovate videoclipuri scurte, cu încărcătură emoțională ridicată, menite să ajungă rapid la un public cât mai numeros. În paralel, sunt utilizate platforme de sondaje online, publicații externe și conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a da o aparență de credibilitate mesajelor promovate..

Temele exploatate sunt sensibile și recurente: migrația, identitatea națională, religia, autonomia locală și integrarea europeană. Probleme reale sunt reinterpretate și prezentate într-o manieră alarmistă, cu scopul de a amplifica frica, neîncrederea și polarizarea socială.

Un exemplu concret prezentat în raport este campania construită în jurul afirmației că Republica Moldova ar urma să primească „300.000 de migranți”. Analiza arată că acest subiect a fost amplificat coordonat pe mai multe platforme și transformat într-o narațiune alarmistă despre o presupusă „înlocuire a populației”, pierderea identității naționale și amenințări la adresa securității statului. În loc să prezinte informații bazate pe fapte, campania a exploatat emoțiile și temerile publicului pentru a genera neîncredere și polarizare.

Un alt exemplu este cazul publicației franceze Omerta, utilizată pentru promovarea unor mesaje anti-guvernamentale despre Republica Moldova. Potrivit analizei, materialele publicate au descris țara drept un stat controlat din exterior și un „laborator geopolitic”, iar ulterior au fost preluate și redistribuite în spațiul informațional din Republica Moldova ca presupuse confirmări independente din presa occidentală. Raportul arată că această tehnică urmărește să ofere o aparență de credibilitate externă narațiunilor ostile și poate afecta atât percepțiile publicului din țară, cât și imaginea Republicii Moldova în spațiul european.

Efectul acestor operațiuni depășește spațiul online. Prin promovarea sistematică a mesajelor care prezintă instituțiile statului drept incompetente sau controlate din exterior și integrarea europeană drept o amenințare, campaniile de manipulare urmăresc diminuarea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice și în procesele de reformă.

Concluziile raportului confirmă că dezinformarea reprezintă o provocare majoră pentru reziliența informațională a Republicii Moldova și evidențiază necesitatea consolidării capacității societății de a identifica și combate manipularea informației. Pentru o imagine completă asupra mecanismelor, narațiunilor și tehnicilor analizate, consultați raportul integral aici.