Inteligența artificială schimbă fundamental modul în care informația este creată, distribuită și verificată. În același timp, aceeași tehnologie care facilitează răspândirea dezinformării oferă și noi instrumente pentru identificarea și combaterea acesteia. Aceasta a fost una dintre concluziile celui de-al treilea panel al Conferinței ICDC „Răspunsul Moldovei la dezinformare: lecții și experiențe”, intitulat „Tehnologie, inteligență artificială și instrumente digitale în sprijinul adevărului și al integrității informaționale”.

Participanții au subliniat că, în pofida dezvoltării accelerate a instrumentelor de inteligență artificială, factorul uman rămâne esențial în verificarea informațiilor și în luarea deciziilor. „Aceste instrumente sunt foarte utile, dar omul, ființa umană, este cel care trebuie să ia decizia finală”, a afirmat expertul WatchDog Andrei Curăraru, remarcând că inteligența artificială trebuie privită ca un instrument de sprijin, nu ca un înlocuitor al expertizei umane.

Experiența organizației StopFals.md arătată că tehnologia este deja indispensabilă în activitatea de fact-checking. Potrivit editorului-șef Mihai Avasiloaie, instrumentele de IA permit monitorizarea în timp real a narațiunilor promovate de actorii care răspândesc dezinformare și ajută la detectarea mai rapidă a conținutului manipulator. Totuși, viteza cu care circulă informațiile false rămâne o provocare majoră. După cum a precizat acesta, verificarea informațiilor rămâne un proces riguros, care nu se poate fi făcut mai superficial doar pentru că dezinformarea se răspândește foarte repede.

Speakerii au remarcat că cele mai dificile de combătut nu sunt falsurile evidente, ci narațiunile construite pentru a exploata emoțiile publicului. „Cred că cele mai greu de demontat sunt mesajele emoționale”, a spus Mihai Avasiloaie, explicând că astfel de mesaje nu pot fi contracarate doar prin prezentarea unor date sau cifre, ci necesită o înțelegere mai profundă a modului în care sunt construite și distribuite.

Victoria Olari de la Atlantic Council Moldova, a subliniat că cercetarea fenomenului dezinformării evoluează rapid, iar accentul se mută de la analiza conținutului individual către analiza rețelelor și a comportamentelor coordonate. Ea a atras atenția  și asupra unui risc emergent, cunoscut drept „data poisoning”, prin care seturile de date folosite la antrenarea sistemelor de IA pot fi contaminate cu informații manipulatorii, influențând răspunsurile generate de chatboturi.

Câștigătorii hackathonului „Deepfake”, organizat în aprilie la Cahul, au prezentat prototipul unei aplicații care analizează automat știri, imagini și materiale video și oferă utilizatorilor explicații privind elementele suspecte identificate de algoritmi. Proiectul demonstrează că soluțiile tehnologice dezvoltate local pot sprijini activitatea jurnaliștilor și a organizațiilor societății civile.

Discuțiile s-au încheiat cu un mesaj optimist: tehnologia și inteligența artificială nu trebuie privite ca amenințări, ci ca oportunități care, utilizate responsabil și etic, pot consolida reziliența societății în fața dezinformării. Participanții au subliniat că succesul acestui efort depinde de colaborarea dintre experți, jurnaliști, dezvoltatori, societatea civilă și partenerii internaționali, precum și de investițiile continue în competențe digitale și inovare.