La 10 iunie 2026, ICDC a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, creatori de conținut și experți în tehnologie pentru a discuta despre modul în care Republica Moldova răspunde, în practică, provocărilor generate de dezinformare. Mesajul care s-a conturat a fost clar: dezinformarea nu poate fi combătută doar prin demontarea punctuală a falsurilor. Este nevoie de încredere publică, implicare constantă și comunicare adaptată pentru fiecare comunitate.

Primul panel a abordat dezinformarea nu doar ca pe o problemă de comunicare, ci ca pe o provocare care afectează coeziunea socială și reziliența democratică. Participanții au subliniat că dezbaterile publice despre reforme, identitate, migrație și securitate sunt adesea manipulate deoarece ating direct viața de zi cu zi, preocupările și temerile oamenilor. Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (StratCom), a accentuat că coeziunea socială trebuie tratată ca parte a răspunsului statului la riscurile de securitate. La rândul său, Lina Botnaru, manageră de programe pentru comunicare și vizibilitatea asistenței UE în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a remarcat distanța dintre limbajul oficial al reformelor și felul în care oamenii înțeleg și resimt aceste schimbări la nivel local.

Necesitatea unei comunicări apropiate de oameni a fost una dintre ideile centrale ale conferinței. Participanții au evidențiat în repetate rânduri că oamenii sunt mai predispuși să aibă încredere în informațiile transmise de voci locale cunoscute și printr-un dialog autentic. După cum a remarcat Daniel Vodă, expert în comunicare strategică la IPRE: „Dacă nu suntem prezenți în comunitate, dacă nu discutăm la firul ierbii cu primarii, medicii, preoții, cu toată lumea, va exista cineva care va transmite mesajul sau povestea noastră în locul nostru.” Discuția a evidențiat o realitate simplă, dar importantă: încrederea nu poate fi construită doar prin mesaje. Ea se consolidează prin acțiuni vizibile, implicare reală și relații pe care oamenii le văd și le trăiesc în viața de zi cu zi.

Cel de-al doilea panel s-a concentrat asupra formatelor de comunicare și a canalelor prin care  informația ajunge la public. Participanții au concluzionat că televiziunea rămâne relevantă, însă publicul consumă informație și pe platformele pe care le folosește zilnic, în special în mediul online. Ei au pledat pentru conținut accesibil, creativ și conectat la cultura cotidiană, inclusiv prin umor, ilustrații, videoclipuri scurte și formate explicative cu caracter atractiv. Ideea nu a fost abandonarea jurnalismului riguros, ci prezentarea acestuia într-un mod care atrage atenția, este ușor de înțeles și menține interesul publicului.

Ultimul panel a fost dedicat tehnologiei, inteligenței artificiale și instrumentelor digitale. Și aici concluziile au fost mai degrabă practice decât teoretice. Verificarea faptelor rămâne esențială, însă trebuie completată de educație media, strategii de pre-bunking și metode mai rapide de analizare a conținutului la scară largă. Inteligența artificială a fost prezentată atât ca o provocare, cât și ca o oportunitate: actorii ostili o pot utiliza pentru a produce mai rapid conținut manipulator, însă jurnaliștii, cercetătorii și organizațiile societății civile o pot folosi pentru a identifica tipare, a verifica informații și a răspunde mai eficient.

Privită în ansamblu, conferința a arătat că răspunsul Republicii Moldova la dezinformare devine mai coerent, mai practic și mai bine ancorat în construirea încrederii publice. Discuția nu a fost doar despre demontarea unor falsuri izolate sau despre reacții punctuale la mesajele manipulatorii. Ea a fost despre consolidarea rezilienței prin încredere, relații locale, comunicare creativă și utilizarea inteligentă a tehnologiei. Pentru o țară aflată permanent sub presiunea manipulării informaționale, aceasta nu este doar o strategie de comunicare, ci o condiție esențială pentru protejarea dezbaterii democratice și a încrederii publice.