Combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine nu înseamnă mai puțină democrație, ci comunicare transparentă, presă locală independentă și cooperare între autorități, societate civilă și mass-media. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale celei de-a 15-a reuniuni anuale a CORLEAP, desfășurată la Chișinău, la care au participat reprezentanți ai autorităților locale și regionale, ai instituțiilor europene și ai țărilor Parteneriatului Estic.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că vulnerabilitatea la manipulare are și o dimensiune socială. El a identificat trei sentimente care îi fac pe oameni mai vulnerabili: lipsa sentimentului de apartenență la o comunitate, impresia că nimeni nu luptă pentru ei și sentimentul de neputință.

Participanții au abordat acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) ca pe o provocare importantă pentru reziliența comunităților locale. Marcel Spătari, președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului, a subliniat necesitatea cooperării între instituții, presă, societatea civilă și autoritățile locale, cu respectarea libertății de exprimare și sprijinirea presei independente. „Nu putem contracara manipularea prin simplul fapt că interzicem tuturor să vorbească”, a menționat acesta.

O altă idee importantă a fost că prevenirea manipulării trebuie să înceapă înainte ca vulnerabilitățile să fie exploatate. Liliana Vițu-Eșanu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), a atras atenția că „o reformă insuficient explicată lasă loc altora să o explice în locul statului”, iar răspunsul la FIMI trebuie să vizeze protejarea proceselor democratice și electorale, nu doar reacția la informațiile false după apariția acestora.

Discuțiile au evidențiat și vulnerabilitățile specifice comunităților locale. Zonele rurale sărace și afectate de depopulare, precum și tinerii NEET – cei care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează o formă de educație sau de formare – pot fi mai expuși manipulării informaționale. ”Sărăcia este o vulnerabilitate exploatată la nivel local  – rețeaua Șor a debutat cu victoria în alegerile locale din localități mici”, a menționat Eugen Muravschi, expert al WatchDog.MD. Acesta a mai subliniat că propaganda rusă urmărește subminarea încrederii în democrație: „În mod ideal pentru Rusia, un cetățean întrebat despre politică va răspunde: «Nu mă interesează politica»”.

Participanții au abordat totodată utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea și amplificarea conținutului audio și vizual manipulator, precum și atacurile cibernetice asupra infrastructurii publice locale. În cadrul reuniunii, Marcel Spătari a făcut referire la date atribuite Serviciului European de Acțiune Externă, potrivit cărora, în septembrie 2025, TikTok avea cel puțin 31.000 de conturi care generau conținut cu ajutorul inteligenței artificiale și care ar fi afectat scrutinul electoral.

În plan practic, reuniunea a pus accent pe consolidarea capacității autorităților locale și regionale și pe schimbul de experiență și de bune practici între autoritățile din Uniunea Europeană și cele din țările Parteneriatului Estic. La Chișinău a fost lansat și proiectul-pilot al Academiei Parteneriatului Estic pentru Administrație Publică la nivel local și regional (EPAPA), destinat consolidării capacităților administrațiilor locale și regionale. De asemenea, a fost subliniat rolul presei locale și regionale în informarea comunităților și consolidarea rezilienței acestora. În Republica Moldova, bugetul total alocat în 2026 concursului de proiecte din cadrul Fondului pentru subvenționarea mass-mediei este de 20 de milioane de lei.

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii a fost că reziliența informațională se construiește și la nivel local: prin încredere, prezență instituțională, comunicare publică credibilă și un ecosistem media local independent și viabil.