Consolidarea coeziunii sociale, creșterea încrederii între cetățeni și instituții și implicarea comunităților locale au fost identificate drept unele dintre cele mai importante condiții pentru sporirea rezilienței Republicii Moldova la dezinformare, în cadrul primului panel al Conferinței ICDC „Răspunsul Moldovei la dezinformare: lecții și experiențe”, intitulat „Cooperare pentru integritatea informațională în Moldova”.

Deschizând discuția, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (StratCom), a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în coordonarea eforturilor de combatere a ingerințelor informaționale străine, însă a avertizat că tacticile de manipulare evoluează constant. Potrivit acesteia, spațiul informațional actual este dominat tot mai puțin de știri false evidente și tot mai mult de forme subtile de manipulare, concepute pentru a adânci diviziunile sociale.

„Trebuie să rămânem prudenți”, a declarat ea, îndemnând atât instituțiile, cât și societatea civilă să își pună permanent întrebarea: „Care este scopul din spatele acestei dezbateri publice?”. Totodată, Ana Revenco a subliniat că coeziunea socială și consensul în jurul obiectivelor strategice comune trebuie să devină „o componentă-cheie a configurației de securitate a statului”.

Discuția a evidențiat și faptul că reziliența nu poate fi construită doar prin intermediul instituțiilor. Lina Botnaru, reprezentanta Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a remarcat că mulți cetățeni întâmpină dificultăți în a ține pasul cu reformele aflate în desfășurare și, adesea, nu înțeleg cum le influențează acestea viața de zi cu zi. Ea a subliniat că sprijinul viitor al Uniunii Europene va continua să acorde prioritate proiectelor care consolidează coeziunea socială, comunicarea strategică și mass-media independentă.

Importanța comunităților locale a fost subliniată și de Lilia Zaharia, care a prezentat concluziile activităților desfășurate de Transparency International Moldova în zece raioane ale țării. Potrivit acesteia, liderii locali de opinie, inclusiv primarii, preoții, directorii de școli și alți lideri comunitari, devin adesea principala sursă atât de informare, cât și de manipulare.

„Oamenii nu sunt proști. Oamenii sunt dezinformați și manipulați de cei interesați să transmită astfel de mesaje”, a declarat ea, susținând că autoritățile și societatea civilă trebuie să interacționeze direct cu comunitățile, în loc să se bazeze exclusiv pe comunicarea din capitală.

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat, la rândul său, că încrederea publicului depinde de contactul direct cu cetățenii. „Dacă nu suntem prezenți în comunitate, dacă nu discutăm direct, la nivel local, cu primarii, medicii, preoții, cu toată lumea, va exista altcineva care va spune povestea noastră în locul nostru”, a avertizat acesta.

Panelul s-a încheiat cu concluzia că combaterea dezinformării presupune mult mai mult decât verificarea faptelor sau simpla reacție la narațiunile false. Vorbitorii au subliniat în repetate rânduri că încrederea se construiește prin acțiuni consecvente, dialog și implicare activă în comunități. Așa cum a sintetizat Ana Revenco: „Comunicarea strategică nu înlocuiește acțiunile. Comunicarea strategică înseamnă acțiuni care construiesc încredere.”