Republica Moldova se află tot mai des în prima linie a unui nou tip de război – unul purtat nu cu arme, ci prin manipularea informației. Cel de-al patrulea raport al Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS) privind manipularea și ingerințele informaționale străine (FIMI), publicat în martie 2026, arată că țara a devenit una dintre țintele importante ale acestui tip de acțiuni, mai ales în contextul parcursului său european și al alegerilor recente.

După cum remarcă Înalta Reprezentantă UE, Kaja Kallas, „spațiul informațional este o linie a frontului în lupta pentru democrație”.

În 2025, Republica Moldova s-a numărat printre cele mai vizate țări din lume. Potrivit EEAS, Ucraina a rămas principala țintă, urmată de Franța, Republica Moldova și Germania. Alegerile parlamentare din țară au fost însoțite de un val fără precedent de amenințări hibride, care au combinat dezinformarea, manipularea digitală și campaniile online coordonate.

Aceste operațiuni nu sunt întâmplătoare. Raportul EEAS le descrie drept campanii organizate, repetitive și bine structurate, în care activitatea FIMI de origine rusă joacă un rol central în ingerințele legate de alegeri. Scopul lor este de a influența opinia publică, de a slăbi încrederea în instituții și de a afecta rezultatele politice.

Interferența devine cel mai vizibilă în perioadele electorale, când se conturează un tipar clar, în trei etape: mai întâi, discreditarea liderilor politici cu luni înainte de scrutin, prin acuzații de corupție sau de control extern; apoi, exploatarea diviziunilor sociale în timpul campaniei, inclusiv a nemulțumirilor economice, a protestelor și a temerilor legate de război; iar, în final, subminarea încrederii în procesul electoral în preajma zilei votului. În Republica Moldova, aceste tactici i-au vizat pe președinta Maia Sandu și pe prim-ministrul Dorin Recean, în paralel cu promovarea unor alternative politice.

O trăsătură definitorie a activităților FIMI recente este utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale. În 2025, unul din patru incidente identificate de EEAS a implicat instrumente de inteligență artificială folosite pentru a produce sau distribui, la scară largă, texte, imagini și videoclipuri. În Republica Moldova, un astfel de conținut a fost folosit pentru a imita identitatea unor persoane și pentru a răspândi afirmații înșelătoare, ceea ce reflectă o tendință mai amplă de producere în masă și de inundare a spațiului informațional cu astfel de materiale. Platformele de social media joacă un rol central: în timpul alegerilor, doar TikTok a eliminat peste 13000 de conturi neautentice implicate în campanii coordonate, folosite pentru a discredita guvernarea și pentru a amplifica narațiuni favorabile opoziției.

Aceste campanii s-au concentrat în mare măsură pe liderii politici și pe teme ce țin de identitate, promovând narațiuni potrivit cărora conducerea țării ar fi controlată de UE sau NATO, ar fi coruptă ori ar submina suveranitatea națională. Adesea, aceste mesaje sunt construite în jurul temerii că Republica Moldova și-ar putea pierde suveranitatea în favoarea României. Alte narațiuni au vizat valorile tradiționale, inclusiv subiecte legate de gen și de comunitatea LGBTQ+. Împreună, aceste mesaje urmăresc să adâncească diviziunile și să prezinte opțiunile politice drept conflicte care țin de identitate, suveranitate și de însăși ideea de supraviețuire națională.

Republica Moldova nu este un caz izolat. Aceleași tactici folosite în timpul alegerilor din 2025 sunt replicate acum în Armenia, înaintea alegerilor din 2026, ceea ce arată că FIMI este un mecanism organizat, scalabil și ușor de transferat dintr-o țară în alta. EEAS subliniază că fenomenul trebuie tratat ca o problemă de securitate, nu doar ca o provocare de comunicare. Asta presupune reacții mai rapide, o cooperare internațională mai strânsă și eforturi de destructurare a rețelelor aflate în spatele acestor acțiuni. În același timp, consolidarea rezilienței societății – prin educație media, informare și încredere în instituții – rămâne esențială.

Republica Moldova rămâne în prima linie a războiului informațional modern. Pe măsură ce își continuă parcursul european, este foarte probabil să rămână o țintă importantă a ingerințelor externe. În acest context, nu doar amploarea amenințării contează, ci și cât de pregătită este țara să o identifice, să îi reziste și să răspundă eficient.

Raportul integral al EEAS poate fi consultat aici: https://euvsdisinfo.eu/eeas-4th-fimi-threat-report-march-2026/