La 24 martie 2026, Centrul Independent pentru Combaterea Dezinformării (ICDC) a organizat o nouă ediție ICDC Regional Learning Call privind dezinformarea în bază gen și impactul acesteia asupra participării femeilor în politică. Evenimentul online a reunit experți, membri ai societății civile, mass-media și parteneri internaționali pentru a face schimb de perspective și a explora răspunsuri la această provocare în creștere.

Sesiunea a inclus două prezentări complementare care au combinat analiza bazată pe cercetare și instrumente de monitorizare asistate de inteligență artificială pentru a înțelege mai bine fenomenul dezinformării de gen.

Dr. Loretta Handrabura a prezentat ghidul IWPR „Dezinformarea bazată pe gen și participarea politică a femeilor în Republica Moldova”, care reunește cercetări, constatări-cheie și recomandări practice pentru a înțelege mai bine dezinformarea de gen și modul în care instituțiile, mass-media și societatea civilă pot răspunde eficient. Ghidul a fost distribuit tuturor participanților după sesiune.

Prezentând ghidul, Dr. Handrabura a subliniat impactul democratic mai larg:
„Dezinformarea bazată pe gen afectează în mod alarmant participarea politică a femeilor în Republica Moldova. Ghidul acoperă o gamă largă de aspecte, de la politicile publice care constituie fundamentul unei democrații participative și incluzive până la rolul mass-mediei și al societății civile în asigurarea incluziunii și participării unei majorități care încă nu este reprezentată ca atare – și aici mă refer la femei.”

Constatările arată că dezinformarea de gen țintește femeile din viața publică prin stereotipuri, atacuri personale și narațiuni încărcate emoțional, în special în perioadele electorale. Ghidul evidențiază priorități-cheie, inclusiv protejarea femeilor împotriva atacurilor online, reducerea răspândirii dezinformării și facilitarea unei participări politice semnificative.

În a doua sesiune, Anselm Bareis (GIZ Info Trust Alliance) a prezentat un dashboard susținut de inteligența artificială, dezvoltat pentru monitorizarea dezinformării de gen pe platforme precum Telegram și TikTok. Instrumentul urmărește narațiuni, tipare și tendințe, sprijinind cercetarea și răspunsurile bazate pe dovezi. Accesul la platformă a fost, de asemenea, oferit participanților, care au fost invitați să o testeze și să contribuie la dezvoltarea ulterioară.

Bareis a remarcat amploarea și normalizarea fenomenului:
„Este cu adevărat incredibil cât de multă dezinformare, informare eronată și discurs de ură găsești online în Moldova. Este peste tot – și ne-am obișnuit cu asta.”

El a subliniat, de asemenea, că atacurile online nu sunt adesea întâmplătoare, ci coordonate:
„Ceea ce uneori pare o izbucnire spontană nu este de fapt spontan – este coordonat, iar instrumentul pe care l-am dezvoltat ajută la monitorizarea acestor tipare.”

Împreună, cele două prezentări au ilustrat modul în care combinarea cercetării analitice cu monitorizarea bazată pe date poate consolida răspunsurile la dezinformarea de gen.

Participanții au subliniat că astfel de narațiuni subminează procesele democratice prin descurajarea participării femeilor și distorsionarea dezbaterii publice. Consolidarea cooperării, îmbunătățirea monitorizării și promovarea alfabetizării media au fost identificate drept răspunsuri esențiale.

Sesiunea s-a încheiat cu un angajament comun pentru continuarea colaborării în vederea combaterii dezinformării bazate pe gen și susținerii participării politice incluzive în întreaga regiune.