Comrat, 21 noiembrie 2025 – Centrul Independent pentru Combaterea Dezinformării (ICDC) a organizat primul său Club de Discuții la Comrat, reunind lideri ai societății civile, jurnaliști, analiști și alți parteneri din rețeaua ICDC pentru a dezbate procesele democratice din Găgăuzia, în special în contextul alegerilor locale ce urmează. Evenimentul s-a axat pe modul în care actorii societății civile pot consolida cooperarea pentru a asigura alegeri libere, corecte și transparente în regiunea autonomă și pentru a genera un impact pozitiv atât imediat, cât și pe termen lung asupra democrației.

Înțelegerea contextului politic și a realităților locale

Evenimentul a fost găzduit de NOKTA.md, partener ICDC, al cărui director, Mihail Sirkeli, a prezentat contextul alegerilor pentru Adunarea Populară și potențiala alegere anticipată a Bașcanului. Acesta a subliniat că, deși monitorizarea electorală este esențială, investițiile pe termen lung în societatea civilă locală trebuie să constituie prioritatea pentru consolidarea rezilienței democratice.

El a avertizat cu privire la influența persistentă a rețelelor asociate fugarului oligarh Ilan Șor, ale căror activități în Găgăuzia ar mobiliza zeci de mii de persoane și ar beneficia de resurse financiare semnificative. Potrivit lui Sirkeli, una dintre cele mai acute vulnerabilități ale ecosistemului electoral regional o reprezintă finanțarea ilegală a partidelor politice, alături de activități electorale neconforme și de fenomene mai ample de corupție electorală.

Mihail a propus trei direcții-cheie de acțiune pentru societatea civilă și instituțiile statului:

· Clarificarea rolului Chișinăului în susținerea proceselor democratice, fără a genera percepții de ingerință politică.

· Consolidarea administrării electorale, în special după dizolvarea Comisiei Electorale locale.

· Protejarea independenței GRT, radiodifuzorul public regional, perceput pe larg ca fiind influențat politic.

Participanții au remarcat că reticența autorităților locale de a coopera cu instituțiile naționale – combinată cu abordarea ambiguă și precaută a Chișinăului față de administrațiile locale – a generat vulnerabilități exploatate de actori externi, precum Federația Rusă și reprezentanți locali ai acesteia.

Slăbiciuni instituționale și nereguli electorale

Vitalie Hotnogu, reprezentant Promo-LEX, a evidențiat deficiențe structurale în funcționarea Comisiei Electorale de Circumscripție și relația sa dificilă cu Comisia Electorală Centrală. Acesta a explicat că, în timp ce alegerile naționale din Republica Moldova funcționează în baza unui sistem unificat și a unor proceduri clare, regulile privind alegerile din Găgăuzia se abat de la standardele naționale. Vitalie a subliniat necesitatea ajustării și armonizării procedurilor locale cu legislația națională, pentru a asigura coerență și o guvernanță electorală adecvată.

Aceste discrepanțe ar fi facilitat probleme documentate, precum coruperea alegătorilor și aplicarea slabă a avertismentelor Comisiei Electorale Centrale. Controversata alegere din 2023 a bașcanei Evghenia Guțul a fost menționată drept exemplu al unor deficiențe sistemice grave.

Hotnogu și alți participanți au exprimat solidaritate și au insistat asupra necesității alinierii Codului Electoral al Găgăuziei la legislația națională. Un alt subiect relevant a vizat sincronizarea și alinierea la standardele naționale a GRT, radiodifuzorul public regional, în cadrul unor eforturi mai ample de reformă.

Identitate, influență și puterea narațiunilor

Istoricul și expertul WatchDog.md, Ștefan Bejan, a orientat discuția asupra mediului informațional regional, descriind Găgăuzia drept un teritoriu în care influența rusă rămâne profund înrădăcinată de decenii. Acesta a subliniat că mesajele politice ale Moscovei și simbolismul asociat au jucat un rol major în alegerile locale, evidențiat de rezultatele puternic pro-ruse din 2015 și 2023.

Bejan a argumentat că, deși Uniunea Europeană a finanțat proiecte importante de dezvoltare locală, impactul acestora a fost adesea umbrit de comunicarea insuficientă și de tendința unor lideri locali de a prelua meritele pentru câștig personal. Astfel, încrederea în instituțiile europene rămâne fragilă.

El a atras atenția și asupra modului în care statutul autonomiei este frecvent utilizat abuziv de către politicieni locali pentru a crea divergențe cu Chișinăul, ignorând oportunitățile privind protejarea patrimoniului, cultura locală și reformele necesare pentru a răspunde provocărilor reale socio-economice. De asemenea, acesta a menționat că politicienii locali contribuie adesea la menținerea unei dependențe față de influențe externe – în special prin promovarea narațiunilor ostile rusești despre Chișinău – în loc să caute coeziune socială și cooperare cu autoritățile centrale.

Provocări și oportunități

O temă recurentă a fost slăbiciunea structurilor locale independente ale societății civile. Participanții au observat că mulți tineri evită implicarea civică de teama criticilor, a polarizării sau a presiunilor directe din partea autorităților locale, ceea ce limitează semnificativ spațiul de acțiune pentru vocile pro-democratice.

Cu toate acestea, mai mulți vorbitori au remarcat că actuala turbulență politică ar putea deveni un catalizator pentru schimbare. Vizibilitatea crescută a problemelor de guvernanță, combinată cu sprijin coordonat din partea instituțiilor naționale și a partenerilor internaționali, ar putea contribui la întărirea comunităților locale și la dezvoltarea unei culturi democratice mai reziliente.

Pașii următori

Clubul de Discuții de la Comrat s-a încheiat într-un ton mixt de prudență și optimism. Deși provocările politice și instituționale din Găgăuzia rămân considerabile, participanții au identificat direcții clare de acțiune: consolidarea monitorizării electorale, promovarea democrației și alfabetizării media, sporirea responsabilității instituționale, susținerea vocilor locale independente și îmbunătățirea eforturilor de advocacy. Evenimentul a subliniat că, în pofida influențelor externe, fragilității instituționale și intereselor politice înrădăcinate, o societate civilă mai unită poate contribui la o transparență sporită și la responsabilizarea proceselor democratice locale.