Înaintea alegerilor parlamentare cruciale din septembrie 2025, Republica Moldova a devenit un front al războiului informațional purtat de Rusia. Mesajele promovate de Kremlin au circulat masiv la televiziuni, pe rețelele sociale și pe aplicațiile de mesagerie, cu scopul de a submina încrederea în democrație, în integrarea europeană și în instituțiile statului.

Totuși, rezultatul a demonstrat că un răspuns democratic bine coordonat poate limita impactul ingerințelor străine, chiar și în condiții de presiune severă.

O dezbatere organizată în cadrul Festivalului Internațional de Jurnalism de la Perugia, intitulată „Cum a câștigat Moldova: un studiu de caz despre înfrângerea războiului de dezinformare al Rusiei”, a analizat modul în care un răspuns coordonat al jurnaliștilor, societății civile și instituțiilor a contribuit la contracararea uneia dintre cele mai agresive campanii de dezinformare din Europa de Est.

Moderată de Daniella Peled, redactoră-șefă la Institute for War and Peace Reporting (IWPR), discuția a reunit voci importante, printre care Valeriu Pașa, fondator și președinte al WatchDog.md, Peter Pomerantsev, senior fellow la Universitatea Johns Hopkins, și Lilia Zaharia Cravcenco, directoare executivă a Transparency International–Moldova.

„Moldova a devenit un front în războiul Rusiei împotriva valorilor europene și a democrației”, a spus Peled, descriind alegerile drept decisive pentru viitorul țării.

Rusia a recurs la un amestec de tactici: manipulare online coordonată, finanțare ilicită, scheme de cumpărare a voturilor și rețele de influență, inundând platformele digitale cu conținut înșelător. Însă, după cum a remarcat Peled, „în fața acestui război hibrid a apărut și o ripostă hibridă”.

O coaliție formată din jurnaliști independenți, organizații ale societății civile și instituții publice a răspuns printr-o strategie coordonată: investigații jurnalistice, combaterea preventivă a dezinformării, demontarea falsurilor în timp real, inițiative de educație media și acțiuni instituționale bazate pe dovezi. În pofida resurselor limitate și a presiunii politice intense, această coordonare s-a dovedit esențială.

În ciuda acestor presiuni, Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, a reușit să păstreze majoritatea în Parlament, ceea ce a permis continuarea parcursului european al țării.

Un factor-cheie al rezilienței Republicii Moldova a fost rolul jurnalismului de investigație. Potrivit lui Pomerantsev, reporterii moldoveni nu au reacționat doar după apariția problemelor, ci le-au anticipat.

„Remarcabil a fost faptul că jurnaliștii de investigație de la publicații precum Ziarul de Gardă au identificat, cu luni înainte, rețelele rusești care pregăteau scheme de cumpărare a voturilor”, a spus el. „Ei s-au infiltrat în aceste rețele și au acționat cu eficiența unui serviciu de informații, rămânând, în același timp, în limitele jurnalismului.”

Această abordare proactivă a contribuit la expunerea operațiunilor coordonate de influență înainte ca acestea să producă efecte majore, limitând impactul lor asupra alegătorilor și oferind cetățenilor, societății civile și autorităților publice mai mult timp pentru a reacționa.

Vorbitorii au subliniat, de asemenea, că succesul Republicii Moldova a fost posibil și datorită lecțiilor învățate din experiențele anterioare.

„Am reușit pentru că am transformat combaterea ingerințelor străine într-o prioritate”, a spus Pașa. Referindu-se la rezultatul strâns al referendumului din 2024, el a remarcat că eforturile anterioare s-au concentrat în mare măsură pe monitorizarea actorilor ostili, însă au produs rezultate limitate.

„Lecția a fost clară: dacă ne concentrăm prea mult pe ceea ce face adversarul, riscăm să ne pierdem într-o analiză fără sfârșit”, a explicat el. „Putem ajunge să le înțelegem tacticile mai bine decât le înțeleg ei înșiși, dar fără să reacționăm cu adevărat. Schimbarea a constat în a comunica mai bine propriul mesaj.”

Această recalibrare – de la simpla monitorizare a atacurilor la o comunicare publică activă – s-a dovedit decisivă pentru consolidarea rezilienței publice și pentru ca actorii ostili să nu mai poată impune temele dezbaterii publice.

Discuția a ridicat și o provocare fundamentală: cum pot sistemele democratice să răspundă eficient tacticilor nedemocratice?

„Care este răspunsul democratic la corupție, sabotaj și cumpărarea voturilor?”, a întrebat Pomerantsev. „Se așteaptă de la noi să răspundem cu mijloacele democrației, iar întrebarea este cum le putem folosi mai bine.”

Jurnalismul tradițional, a argumentat el, nu mai este suficient de unul singur. Răspunsul Republicii Moldova s-a bazat, în schimb, pe un efort mai amplu: presă de investigație, ONG-uri implicate în combaterea preventivă a dezinformării și în comunicarea cu publicul, experți care analizează mesajele de propagandă și dezinformare și organe de drept care intervin din timp, pe baza probelor.

Acest model coordonat, a sugerat el, reprezintă un nou model de apărare a proceselor democratice.

„Adesea presupunem că alții ar trebui să învețe de la Europa Occidentală”, a remarcat Pomerantsev. „Dar, în acest caz, lucrurile stau clar invers.”

Pe măsură ce alegerile din întreaga lume se confruntă cu ingerințe străine tot mai mari, Republica Moldova oferă ceea ce Peled a descris drept „un exemplu rar de succes”: o țară mică reușind să reziste unui actor extern puternic.

„Este important să recunoaștem acest lucru drept un succes”, a spus ea. „Ar trebui să îl recunoaștem ca atare – și ar trebui să învățăm din el.”

Discuția integrală poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=wpbuQr1_J2w