În perioada 8–9 decembrie 2025, cea de-a zecea ediție a Forumului Mass-Media a reunit jurnaliști, editori, manageri media, reprezentanți ai autorităților publice și parteneri internaționali pentru a analiza starea ecosistemului mediatic din Republica Moldova. Evenimentul, organizat de Consiliul de Presă în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL), a adunat peste 230 de participanți în cadrul a două zile de dezbateri structurate și schimburi profesionale.

Forumul s-a desfășurat într-un context marcat de presiuni tot mai complexe asupra sectorului media. Fragilitatea economică, procesul de aliniere legislativă la standardele europene, amenințările generate de manipularea informațională externă, precum și impactul accelerat al platformelor digitale și al inteligenței artificiale conturează un mediu în continuă transformare. În acest cadru, Forumul a oferit un spațiu de reflecție asupra modului în care comunitatea media poate consolida reziliența instituțională și standardele profesionale.

În deschiderea evenimentului, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a subliniat rolul central al presei independente în combaterea dezinformării electorale și în expunerea rețelelor de destabilizare. Ea a remarcat profesionalismul demonstrat de jurnaliști în recentele cicluri electorale și tendința de creștere a încrederii publicului în mass-media independentă. Mesajul a fost completat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a atras atenția asupra riscurilor sporite din spațiul informațional global, caracterizat de propagandă coordonată și tehnologii avansate de falsificare. Reprezentanții Uniunii Europene, Germaniei și Danemarcei au reiterat importanța susținerii presei independente ca pilon al rezilienței democratice.

Unul dintre subiectele centrale ale Forumului a fost alinierea legislației mass-media la standardele europene. Participanții au evidențiat complexitatea acestui proces și necesitatea unui cadru juridic previzibil, transparent și favorabil independenței editoriale. Reprezentanții autorităților au anunțat că adoptarea noii legi a mass-mediei este planificată pentru mijlocul anului 2026, subliniind totodată importanța dialogului continuu cu sectorul media pentru asigurarea unei implementări eficiente.

Transformarea digitală și rolul platformelor Big Tech au constituit un alt punct major de discuție. Experții au analizat impactul algoritmilor, al inteligenței artificiale și al guvernanței platformelor asupra libertății presei și integrității informației. Au fost discutate soluții concrete, inclusiv implementarea Digital Services Act, investiții în securitate cibernetică, crearea unor mecanisme de sprijin pentru inovația media și consolidarea măsurilor de combatere a discursului instigator la ură și a hărțuirii online.

Reflectarea alegerilor în contextul manipulării informaționale externe (FIMI) a evidențiat lecțiile învățate din recentele campanii electorale. Participanții au remarcat caracterul coordonat și sofisticat al acestor influențe și necesitatea adaptării redacțiilor la noile realități digitale, inclusiv prin consolidarea mecanismelor de verificare și cooperare interinstituțională.

Sustenabilitatea economică a sectorului media a fost abordată ca o problemă transversală. Discuțiile au scos în evidență disfuncționalitățile pieței publicitare, dominată încă de televiziune, dar tot mai influențată de platformele globale. Printre soluțiile analizate s-au numărat subvenționarea măsurării audienței, ajustarea cadrului concurențial și explorarea unor modele mai echitabile de distribuire a veniturilor.

Deficitul de resurse umane în redacții a fost identificat drept o vulnerabilitate structurală. Managerii media și reprezentanții mediului academic au subliniat că nivelul scăzut al salariilor determină migrarea profesioniștilor către alte domenii, iar instituțiile de învățământ au prezentat eforturi de adaptare a programelor de studii la cerințele actuale ale pieței.

Sprijinul internațional pentru presa independentă a fost analizat din perspectiva sustenabilității pe termen lung. Participanții au convenit că finanțarea externă rămâne esențială, însă accentul ar trebui pus tot mai mult pe dezvoltare organizațională, diversificarea veniturilor și inovare.

Forumul a inclus, de asemenea, ateliere practice dedicate storytelling-ului digital, utilizării responsabile a inteligenței artificiale și protecției jurnaliștilor împotriva hărțuirii online, evidențiind necesitatea unor politici interne clare și a măsurilor de protecție împotriva proceselor SLAPP.

Evenimentul s-a încheiat cu acordarea Premiului Național pentru Etică și Deontologie jurnalistică jurnalistei Viorica Tătaru, lansarea unei noi ediții a „Cărții negre a risipei banilor publici” și adoptarea Rezoluției Forumului Mass-Media 2025, care formulează recomandări pentru îmbunătățirea mediului mediatic.

În ansamblu, Forumul Mass-Media 2025 a confirmat că dezvoltarea unui sector media rezilient necesită cooperare pe termen lung între jurnaliști, instituții și parteneri internaționali, precum și investiții constante în claritate legislativă, capacitate profesională și mecanisme de consolidare a încrederii publice.