ICDC a reunit marți, 22 septembrie, cele 13 organizații membre la primul său club de discuții din această toamnă. Întâlnirea a fost un prilej de a privi înapoi la cele mai importante rezultate obținute în cadrul parteneriatului cu ICDC, dar și de a discuta despre lecțiile învățate și direcțiile viitoare de dezvoltare.

Evenimentul a pus în centrul discuțiilor experiențele organizațiilor membre și modul în care colaborarea și abordările creative au contribuit la creșterea rezilienței societății în fața dezinformării. 

Andrei Curăraru, expert WatchDog, organizație membră a ICDC, a explicat că proiectele comune au pornit de la o provocare simplă: cum pot fi transmise mesaje despre integritatea informațională și democrație unor oameni care nu consumă în mod obișnuit știri politice.

„Am încercat să ne facem vocile auzite”, a spus Curăraru, referindu-se la experimentele realizate prin infotainment, colaborări cu organizații media și adaptarea conținutului pentru diferite tipuri de public.

Pentru WatchDog, una dintre lecțiile importante a fost că mesajele despre dezinformare trebuie adaptate formatului și preferințelor fiecărei audiențe. „Un raport de 20 de pagini este bun, dar el trebuie «rumegat» și transformat diferit pentru fiecare audiență”, a spus expertul.

Aceeași necesitate de a adapta mesajele diferitelor categorii de public a fost remarcată de Lidia Chirova de la TUK.md, o redacție dedicată comunităților din sudul țării și publicului vorbitor de limba rusă. „Cel mai important rezultat pe care l-am obținut este faptul că am reușit să informăm oamenii într-un limbaj simplu, fără frică și fără manipulări”, a spus ea.

Un alt exemplu a fost proiectul realizat de Transparency International Moldova, care a pornit de la observația că, în comunitățile locale, primarii, consilierii și alte persoane cu influență sunt surse importante de informare pentru cetățeni. Organizația a instruit comunicatori din primării și consilii raionale, iar aceștia au instruit, la rândul lor, responsabilii de comunicare din primăriile sătești. Potrivit Liliei Cravcenco, campania a ajuns anul trecut în aproximativ 900 de primării din Republica Moldova.

În regiunea transnistreană, colaborarea dintre portalul Zona de Securitate și WatchDog a urmărit colectarea unor date care anterior erau dificil de obținut. Realizarea unui sondaj de opinie în stânga Nistrului a fost una dintre reușitele remarcate de Irina Tabaranu, directoarea executivă a Zonei de Securitate. „Am realizat un sondaj de opinie în stânga Nistrului, ceea ce în trecut, la o asemenea scară, părea imposibil”, a spus ea, menționând că sondajele naționale realizate anterior includeau mențiunea „fără regiunea transnistreană”.

Potrivit Irinei Tabaranu, sondajul a schimbat și modul în care sunt discutate opiniile oamenilor din regiune. „Practic, prin sondajul nostru, am schimbat agenda publică din stânga Nistrului”, a spus ea. Datele au oferit pentru prima dată o bază pentru discuții publice despre opiniile și așteptările locuitorilor regiunii, în condițiile în care anterior astfel de informații erau dificil de verificat.

Redacția găgăuză Nokta a demonstrat că subiecte precum coeziunea socială pot fi abordate creativ și informal – chiar și la bucătărie. Emisiunea „Gustul Neamului” a folosit gastronomia ca punct de pornire pentru conversații despre societate, tradiții și identitate. Prin rețete și povești culinare din diferite regiuni ale Republicii Moldova, proiectul a abordat teme precum diversitatea și coeziunea socială într-un limbaj accesibil și interactiv.

Un alt experiment a urmărit folosirea umorului ca instrument de comunicare împotriva dezinformării. Școala de Jurnalism din Moldova a elaborat un program de instruire în storytelling și în producerea de sketch-uri și reels. Pentru Maia Metaxa, directoarea școlii, una dintre principalele lecții este că reziliența se construiește în timp.

„Dacă vrem să avem un impact mare în societate, mai ales la nivel de reziliență, acesta se poate obține prin educație. Iar educația cere timp și, în special, răbdare”, a spus Metaxa.

Privite împreună, aceste experiențe arată diversitatea abordărilor dezvoltate de organizațiile membre ICDC: de la conținut adaptat diferitelor audiențe și colaborări între redacții și organizații, până la sondaje, instruirea comunicatorilor locali și utilizarea unor formate precum gastronomia și umorul pentru a ajunge la public.

Retrospectiva a mers însă dincolo de prezentarea rezultatelor. Discuția a fost și despre cum pot fi transformate experiențele acumulate în mecanisme de cooperare și dezvoltare pe termen lung. Printre temele discutate s-au numărat consolidarea capacităților operaționale, tehnice și instituționale ale organizațiilor membre, lansarea unor noi inițiative comune și consolidarea ICDC ca platformă de cooperare.