În contextul provocărilor tot mai complexe generate de mediul digital informațional, Centrul Independent pentru Combaterea Dezinformării (ICDC) a comandat un studiu juridic menit să evalueze cadrul normativ actual al Republicii Moldova referitor la platformele online și mass-media digitală.
Acest studiu – realizat de experta internațională Deirdre Kevin, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit – analizează standardele și practicile europene și identifică principalele lacune ce trebuie abordate pentru a eficientiza procesul de combatere a dezinformării. Procesul de cercetare a inclus și o amplă consultare cu actori naționali, inclusiv Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Consiliul Audiovizualului, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (StratCom), precum și organizații ale societății civile precum Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Raportul oferă o evaluare cuprinzătoare a cadrului juridic și politic al Moldovei privind dezinformarea, cu accent deosebit pe legislația în domeniul mass-mediei și pe alinierea acesteia la standardele europene. Acesta evidențiază vulnerabilități ale spațiului informațional din Republica Moldova – inclusiv amenințări interne și externe – și formulează recomandări bazate pe dovezi pentru consolidarea rezilienței țării în fața dezinformării.

Înțelegerea peisajului amenințărilor
Raportul subliniază vulnerabilitatea Moldovei față de campaniile de dezinformare, provenite în principal din Federația Rusă și amplificate de actori locali. Aceste campanii exploatează diviziunile sociale și manipulează discursul public prin mass-media tradițională și online, inclusiv prin rețelele de socializare. Narațiunile vizează parcursul european al Moldovei, urmărind subminarea încrederii în instituțiile democratice și promovarea sentimentelor pro-ruse.

Legea mass-media și alinierea la standardele UE
Deși instrumentele juridice ale UE, precum Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD) și Legea europeană pentru libertatea presei (EMFA), nu definesc explicit dezinformarea, acestea stabilesc principiile unui mediu mediatic transparent, pluralist și independent. Modificările recente aduse legislației moldovenești – în special Codului serviciilor media audiovizuale și Legii publicității – reprezintă pași spre armonizarea cu aceste instrumente europene.
Proiectul de Lege privind mass-media urmărește, de asemenea, reglementarea presei online, introducând cerințe de înregistrare obligatorie, standarde de conținut și măsuri de transparență.

Legea serviciilor digitale și riscurile sistemice
Legea serviciilor digitale (DSA), deși nu definește direct dezinformarea ca fiind ilegală, o abordează drept „risc sistemic” pentru platformele online foarte mari. Moldova este încurajată să-și alinieze cadrul juridic la DSA, în contextul procesului de aderare la UE. Raportul evidențiază dificultățile privind desemnarea unui coordonator național pentru serviciile digitale și recomandă consolidarea cooperării între autoritățile de reglementare pentru gestionarea obligațiilor asumate în baza DSA.

Protejarea alegerilor și a discursului public
Raportul abordează și reglementarea publicității politice, în special în mediul online, și recomandă extinderea cadrului juridic moldovenesc pentru a reflecta eforturile UE de asigurare a transparenței în timpul alegerilor. Aceste reforme sunt esențiale în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional care urmează în Republica Moldova.

Comunicare strategică și reziliența societății civile
Raportul recunoaște rolurile importante jucate de instituțiile de reglementare și de societatea civilă din Republica Moldova. Sunt evidențiate activitatea StratCom, a Consiliului Audiovizualului și a organizațiilor media din societatea civilă, în promovarea educației media, monitorizarea dezinformării și sprijinirea jurnalismului de calitate.

Recomandări cheie
Studiul se încheie cu o serie de recomandări:
• Asigurarea unei definiții unitare și a aliniamentului între toate legile din domeniul mass-media;
• Finalizarea și adoptarea Legii mass-media, incluzând prevederi specifice pentru mediul online;
• Consolidarea cooperării interinstituționale, inclusiv prin structuri formale pentru implementarea DSA;
• Investiții în dezvoltarea capacităților instituționale și sprijin din partea partenerilor europeni și internaționali;
• Extinderea stimulentelor pentru înregistrarea voluntară a instituțiilor media, promovând responsabilitatea și accesul la resurse publice.

Având în vedere alegerile care urmează și amenințările hibride persistente, acest raport servește drept ghid strategic important pentru întărirea rezilienței democratice a Moldovei și securizarea spațiului său informațional.